Calugarii sciti E-mail

Ac?iunile c?lug?rilor sci?i, în sensul p?str?rii ?i afirm?rii înv???turii de credin?? exprimate în cadrul Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon din anul 451, se vor face sim?ite în cadrul puternicelor controverse hristologice din secolul al VI-lea, desf??urate în timpul domniei împ?ra?ilor bizantini Anastasie I (491 - 518), Iustin I (518 - 527) ?i Iustinian I (527 - 565) .

Astfel, în primele luni ale anului 519, în plin? controvers? hristologic?, la Constantinopol va sosi un grup de c?lug?ri originari din Scythia Minor, care aducea cu sine o formul? teologic? menit? s? precizeze în mod clar înv???tura de credin?? a Calcedonului ?i s? stopeze conflictele din Biseric?, formul? ce consta în cuvintele: ??? ??? ????? ??????? ?????????? ????? = „Unul din Sfânta Treime a p?timit în trup”.
Într-o prim? faz?, formula propus? de c?lug?rii sci?i va întâmpina unele opozi?ii, fiind interpretat? în sensul adaosului teopashit la cântarea „Sfinte Dumnzeule...”, introdus de patriarhul antiohian Petru Gnafeos, adaos care fusese considerat eretic. Grupul c?lug?rilor sci?i era destul de numeros ?i d?dea dovad? de un zel deosebit în prezentarea formulei lor dogmatice.
De?i num?rul exact al c?lug?rilor sci?i sosi?i în Constantinopol în anul 519 nu ne este cunoscut, cunoa?tem, totu?i, numele celor mai importan?i reprezentan?i ai acestei grup?ri, ?i anume: Ioan Maxen?iu, Leon?iu, Ioan, Mauriciu, Petru Diaconul, Ioan ?i Ahile. În ceea ce prive?te originea c?lug?rilor sci?i, majoritatea covâr?itoare a cercet?torilor afirm? faptul c? ace?tia erau originari din Scythia Minor, cel mai puternic argument al acestui fapt constând în aceea c? ace?ti c?lug?ri depindeau canonic de provincia bisericeasc? a Sci?iei Mici ?i de Paternus, episcopul de Tomis .
Puternicele dispute teologice ale secolului VI, referitoare la hristologia calcedonian? ?i cea monofizit?, au reprezentat, cu siguran??, puncte de interes ?i pentru c?lug?rii sci?i.
Astfel, în timpul domniei împ?ratului Anastasie I, în Scythia Minor vor avea loc o serie de tulbur?ri religioase pe aceast? tem?, fapt pentru care, pentru a pune cap?t unei asemenea situa?ii, împ?ratul va convoca întrunirea unui sinod la Heracleea, la care a fost invitat s? ia parte ?i papa Hormisda.
Totu?i, sinodul nu se va mai întruni, întrucât împ?ratul Anastasie nu se mai temea de pericolul pe care îl putea reprezenta r?scoala generalului Vitalian, originar din localitatea Zaldapa, din Scythia Minor, pe care împ?ratul îl înfrânsese într-o lupt?, ?tiut fiind faptul c? împ?ratul a convocat întrunirea unui astfel de sinod la presiunile lui Vitalian, care în acest mod s-a f?cut ecolul compatrio?ilor s?i sci?i, care nu puteau consim?i la ac?iunea imperial? de înt?rire a monofizismului ?i de subminare a autorit??ii Sinodului Ecumenic de la Calcedon .
Prin urmare, observ?m faptul c? ac?iunea c?lug?rilor sci?i de precizare ?i p?strare a înv???turii de credin?? calcedoniene nu reprezint? un act singular, independent, ci se înscrie în starea de spirit promovat? în Scythia Minor, unde credin?a ortodox?, statornicit? în cadrul sinoadelor ecumenice, era p?strat? cu str??nicie, împotriva politicii religioase filo-monofizite pe care o promova împ?ratul Anastasie .
Asadar, c?lug?rii sci?i reprezint?, de fapt, „vârful de lance” al celor nemul?umi?i de politica imperial? duplicitar?. Ace?ti c?lug?ri m?rturiseau credin?a ortodox? în modul în care a fost precizat? în cadrul Sinoadelor Ecumenice, iar pentru a veni în sprijinul ap?r?rii formulelor de credin?? calcedoniene, propuneau adoptarea formulei teologice „Unul din Sfânta Treime a p?timit în trup”.
Aceast? formul?, care ap?rea ca fiind ad?ugat? înv???turilor de credin?? exprimate în cadrul Sinodului Ecumenic de la Calcedon, nu va fi acceptat?, într-o prim? faz?, de episcopul Paternus de Tomis, sub a c?rui jurisdic?ie canonic? se aflau c?lug?rii sci?i, ceea ce va duce la o în?sprire a rela?iilor dintre cele dou? p?r?i. Totu?i, în cele din urm?, rela?iile dintre episcopul Paternus ?i c?lug?rii sci?i vor fi reluate, tocmai pentru a nu pierde sprijinul generalului Vitalian, precum ?i bun?voin?a împ?ratului Iustin I .
Dup? aplanarea disensiunilor dintre c?lug?rii sci?i ?i episcopul Paternus al Tomisului, se va ivi un nou conflict între c?lug?rii sci?i ?i c?lug?rii achimi?i din Constantinopol, care promovau o înv???tur? de credin?? nestorianizant?, conflict ce se va derula în paralel cu venirea în Constantinopol a unei delega?ii papale, condus? de diaconul Dioscor, menit? s? dezbat? problema schismei acachiene .
Lega?ii romani se vor împotrivi curând ac?iunii c?lug?rilor sci?i, lucru u?or observabil din scrisorile pe care ace?tia le redactau ?i în care îi prezentau papei Hormisda starea de lucruri din Constantinopol. În viziunea lega?ilor papali, c?lug?rii sci?i nu f?ceau altceva decât s? sporeasc? disensiunile ?i neîncrederea prezente deja în capitala Imperiului, ace?tia fiind, în viziunea acelora?i lega?i papali, în contextul schismei acachiene, pricipala piedic? în calea unit??ii Bisericii .
Curând va izbucni un conflict puternic între c?lug?rii sci?i ?i un anume diacon Victor, care îi acuza pe sci?i de monofizism. Diaconul Victor sus?inea înv???tura cuprins? în Epistola papei Leon c?tre patriarhul Flavian al Constantinopolului din anul 449 ?i în Epistola sinodal? a Sfântului Chiril al Alexandriei. La aceste documente sinodale, c?lug?rii sci?i doreau s? adauge expresia „Unus de Sancta Trinitate passus est carne”, îns? pentru c? diaconul Victor nu accepta un asemenea adaos, c?lug?rii sci?i îl considerau pe acesta a fi un nestorian deghizat .
Într-adev?r, formula teologic? propus? de c?lug?rii sci?i va fi produs puternice controverse în capitala imperiului, fapt pentru care era normal s? stârneasc? ezit?ri ?i discu?ii în Constantinopol, îns?, totu?i, nu putem punepe seama acestora, în mod exclusiv, starea de tensiune existent? în ora?. C?lug?rii sci?i vor încerca prin discu?ii teologice ?i studiu s? îi conving? pe lega?ii papali de juste?ea formulei propuse de ei, fapt pentru care c?lug?rul Ioan Maxen?iu, conduc?torul acestora, va elabora o lucrare închinat? acestor lega?i papali, întitulat? Libellus fidei (Cartea despre credin??), în care va demonstra, pe baza argumentelor patristice ?i a celor extrase din opera Sfântului Chiril al Alexandriei, juste?ea formulei prezentate.
În acest sens, c?lug?rii sci?i nu opereaz? nici un adaos nepotrivit la înv???tura de credin??, ci, dimpotriv?, doresc s? precizeze, s? explice ceea ce a fost stabilit deja, urmând în aceast? privin?? direc?ia adoptat? de Sfin?ii P?rin?i . Totu?i, lega?ii papali se vor ar?ta intransigen?i fa?? de preciz?rile teologice f?cute de c?lug?rii sci?i ?i nu vor aproba formula lor teologic?, ceea ce îl va determina pe Ioan Maxen?iu s? precizeze înc? o dat? faptul c? acele înv???turi de credin?? pe care lega?ii papali le ap?r? sunt precizate de c?lug?rii sciti.
El afirma faptul c? „Unul din Sfânta Treime a suferit în trup, deoarece Cuvântul lui Dumnezeu, Unul din Sfânta Treime, S-a întrupat din pântecele Sfintei Fecioare Maria, care, pe drept, este N?sc?toarea de Dumnezeu. Numai în aceast? situa?ie de întrupat, Unul din Sfânta Treime a putut suferi, îns? nu în raportul S?u cu celelalte persoane ale Sfintei Treimi” , m?rturisire de credin?? ce îi ap?ra pe c?lug?rii sci?i de acuza de a fi monofizi?i.


 
Referate : Astronomie
Stralucirea stelelor

Stelele ne apar pe cer mai mult sau mai putin stralucitoare. Stralucirea lor depinde de cantitatea de lumina pe care o emit, dar si de distanta. Magnitudinea este exprimata printr-un numar.

Read more...
Referate : Capitalele Europei
Liubliana

Capitala ?i, totodat?, cel mai mare ora? al Republicii Slovenia - unul din statele ap?rute pe harta Europei odat? cu dezmembrarea fostei Iugoslavii, singurul care a intrat rapid în noua structur? continental? - Liubliana are, în prezent, 265 de mii de locuitori, adic? nu mai mult decât Timi?oara, f?r? cel mai populat cartier al s?u, Circumvala?iunii.

Read more...
Referate : Marile Fluvii
Yangtze, „bulevardul albastru” al „Marelui Galben”

Cel mai mare fluviu al Asiei ?i al patrulea din lumea ca lungime, Yangtze (Chang Jiang, cum este denumit în dialectul literar chinez) î?i are izvoarele în ghe?arii din Mun?ii Dangla, situa?i în zona de est a Podi?ului Tibetan – regiune în care panta de scurgere a apelor sale coboar? de la peste 5000 de metri altitudine la mai pu?in de o mie.

Read more...
Referate : Psihologie
Visul

Visele reprezintã o oportunitate de autocunoastere. Ele sunt expresia prin care sufletul cautã sã mentinã integralitatea  fiintei noastrã pe calea evolutiei personale, eliberându-ne  în acelasi timp de vechile atitudini care, tinându-ne prizonieri ai trecutului, nu ne mai sunt de nici un folos. Singurul limbaj pe care-l cunoaste sufletul sunt simbolurile.

Read more...
Referate : Religie
Despre crestinism

Pentru ca in toate acestea crestinul ortodox traieste prezenta lui Dumnezeu si lucrarea Lui in lume, prin toate acestea ci vorbeste, comunica cu Dumnezeu. Aceste toate sint, de fapt, intruparea credintei omului in Dumnezeu. In ele credinta este vietuire.

Read more...
Recomanda Fun Child unui prieten
Bancul zilei
Scotieni

1.    Un scotian traverseaza Canalul Mânecii cu vaporul. Aproape de coasta Europei vede un scafandru iesind din apa. Lesina. Dupa ce a venit salvarea medicul îl întreaba:
- Ce s-a întâmplat?

Read more...
Comunitate
Teste de Evaluare
  • youtube
  • facebook
  • twitter
  • yahoo
  • vimeo
  • trilulilu

Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa office@funchild.ro
Website optimizat pentru Internet Explorer 6, Internet Explorer 7 si Mozilla Firefox.Ne puteti gasi cu usurinta si prin intermediul sistemelor sociale. Nu ezitati sa ne trimiteti email, raspundem tuturor emailurilor cu subiect serios.Consultati si pagina de Profil Demografic in cazul in care doriti sa ajutati proiectul cu o Sponsorizare. --- > Sitemap
© 2009-2010 FunChild.ro - Toate drepturile rezervate. Vezi Termeni si Conditii
Continutul acestui site nu poate fi copiat fara acordul scris al webmasterului.
Design si dezvoltare de Oprina Constantin - SEO & SEM
Contact Webmaster. Ajutor folosire site.