Zagreb E-mail

Numit si Argam, in perioada habsburgica, Zagreb - capitala al Republicii Croatia, al carui nume pare sa provina din proto-croatul zagrabati (captura) - este, in prezent, o metropola cu aproape 800 de mii de locuitori (1,1 milioane, in aria metropolitana), situata pe versantul sudic al Muntilor Medvednica, pe ambele maluri ale fluviului Sava, la o altitudine de 122 metri peste nivelul marii.

Documentele unanim acceptate de istorici mentioneaza, drept cea mai veche atestare, anul 1094, data la care regele maghiar Ladislau (pe atunci, si suveran al Croatiei) a intemeiat aici o episcopie. Localitatea este, insa, cu mult mai veche, inceputurile sale protourbane fiind legate de epoca justiniana a Imperiului Roman de Rasarit (secolul VI), epoca in care regiunea vestica a Peninsulei Balcanice, stravechea dalmatie, era viu disputata intre diversii stapanitori ai Romei si, respectiv, Constantinopolului.

O alta data certa in istoria Zagrebului o reprezinta anul 1242, an in care, dupa ce a infrant rezistenta de un an a trupelor tarului romano-bulgar Ioan Asan al II-lea, hoardele tatarasti au invadat si devastat regiunea Sava. in acelasi an, regele maghiar Bela al IV-lea a acordat Zagrebului, pentru a se reface de pe urma invaziei mongole, statutul si privilegiile fiscale de oras regal - pentru ca, in anii urmatori, in jurul asezarii sa fie ridicate importante fortificatii, finalizate pana in 1266.

Un alt rege al Ungariei, romano-maghiarul Matei Corvin, a sustinut si el, in 1478, fortificarea sediului episcopal din viitoarea capitala croata: era epoca in care puterea otomana isi continua impetuos avansul in Europa centrala, infrangand lent, dar inevitabil, rezistenta seculara a popoarelor din regiune, in primul rand a romanilor, maghiarilor si slavilor de sud-est.

Orasul Zagreb isi castiga rolul de centru politic in fosta regiune a Dalmatiei, incepand cu anul 1557, cand este considerat capitala de facto a principatelor Croatiei si Slavoniei. Totusi, abia in anul 1621, un vicerege croat - este vorba de Nikola Frankopan - isi va stabili aici resedinta. Jumatate de secol mai tarziu, iezuitii, stabiliti in oras inca de la inceputul acelui veac, vor deschide, la Zagreb, o Academie de drept, filosofie si teologie. Veacurile XVII si XVII nu au fost ingaduitoare cu viitoarea capitala croata: orasul a fost distrus de mari incendii (in 1645, 1674, 1706 si 1731), lovit de ciuma (in 1647 si 1682) si, mai ales, de loviturile militare si asuprirea administrativa otomana - in aceeasi epoca, orasul trecand, odata cu trecerea regiunii Balcanilor de Vest in stapanirea habsburgica.

La 1776, Consiliul regal croat isi va stramuta sediul de la Varazdin la Zagreb, pentru ca, mai tarziu, sub domnia imparatului Iosif al II-lea (binecunoscut romanilor transilvaneni ca protector, iar mai apoi tradator al lui Horea), aici sa fie fundate  principalele institutii politico-administrative, precum si primul spital, a carui constructie a fost terminata in 1804.

Secolul XIX a fost unul de mare avant urbanistic si pentru Zagreb, acum fiind edificate numeroase institutii culturale (Societatea Muzicala - 1826, Teatrul - 1834, Muzeul Popular - 1845, Societatea Academica de Arta - 1866, Universitatea - 1874), dar si calea ferata (in 1862), canalizarea (in 1878), tramvaiul cu cai (in 1891) si numeroase asezaminte industriale. in pragul Primului Razboi Mondial, Zagrebul era,deja, un important centru cultural-industrial - fiind firesc ca, la destramarea monarhiei austro-ungare, croatii sa-si stabileasca aici centrul lor politic, in avanpremiera aderarii lor la regatul Sarbo-Croato-Sloven, viitoarea (iar acum fosta) Iugoslavia.

Perioada interbelica a fost una foarte contradictorie pentru capitala croata, care si-a continuat dezvoltarea accelerata, fiind, totodata, marcata de avatarurile politice - care au culminat cu faptul ca, in 1939, aici a fost proclamat statul independent croat, sub controlul direct al Germaniei naziste. in 1991, dupa aproape jumatate de secol de convietuire iugoslava (marcata de puternice incidente, precum asa-numita "primavara croata din 1971") si, mai ales, in cadrul unui sangeros razboi de independenta, la Zagreb a fost proclamata, pe 25 iunie, independenta Croatiei.

Inapoi la "Capitalele Europei"

 
Referate : Astronomie
Pamantul

terra

Pamântul (sau Terra, uneori numita Planeta Albastra) este a treia planeta ca distanta fata de Soare în sistemul nostru solar si a cincea ca dimensiuni. Face parte dintre planetele interioare ale sistemului solar (planetele aflate în interiorul centurii de asteroizi a Sistemului Solar).

Read more...
Referate : Capitalele Europei
Paris

O insula de pe cursul mijlociu al Senei, ulterior botezata Ile de la Cité – acesta a fost nucleul unui oras, numit de doua veacuri încoace “al Luminilor”, care poate aspira, aproape fara concurenta, la rangul de capitala neoficiala a Europei.

Read more...
Referate : Marile Fluvii
Gange, fluviul sacru al hindu?ilor

Cu o lungime total? de 2.511 kilometri, fluviul Gange – definitoriu, al?turi de Indus, pentru subcontinentul indian al Asiei – formeaz?, între Himalaya ?i Oceanul Indian, un bazin hidrografic, desemnat de geografi drept Câmpia Gangetic?, în care, cu mai bine de ?apte milenii în urm?, a înflorit una din cele mai mari ?i mai originale civiliza?ii p?mântene, a c?rei cultur? se p?streaz? ?i ast?zi în tradi?iile popoarelor din regiune.

Read more...
Referate : Psihologie
Atentia

Omul tr?ie?te ?i î?i de?f??oar? activitatea într-un mediu natural ?i social hipercomplex, deosebit de bogat în informa?ii care, prin intermediul anaizatorilor, se transmit creierului uman ?i se cifreaza la circa 100000 bi?i/sec. Din aceast? avalan?? de informa?ii se prelucreaz? la nivelul codurilor psihice, în mod con?tient, doar 25-100 bi?i/sec.

Read more...
Referate : Religie
Calugarii sciti

Ac?iunile c?lug?rilor sci?i, în sensul p?str?rii ?i afirm?rii înv???turii de credin?? exprimate în cadrul Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon din anul 451, se vor face sim?ite în cadrul puternicelor controverse hristologice din secolul al VI-lea, desf??urate în timpul domniei împ?ra?ilor bizantini Anastasie I (491 - 518), Iustin I (518 - 527) ?i Iustinian I (527 - 565) .

Read more...
  • youtube
  • facebook
  • twitter
  • yahoo
  • vimeo
  • trilulilu

Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa office@funchild.ro
Website optimizat pentru Internet Explorer 6, Internet Explorer 7 si Mozilla Firefox.Ne puteti gasi cu usurinta si prin intermediul sistemelor sociale. Nu ezitati sa ne trimiteti email, raspundem tuturor emailurilor cu subiect serios.Consultati si pagina de Profil Demografic in cazul in care doriti sa ajutati proiectul cu o Sponsorizare. --- > Sitemap
© 2009-2010 FunChild.ro - Toate drepturile rezervate. Vezi Termeni si Conditii
Continutul acestui site nu poate fi copiat fara acordul scris al webmasterului.
Design si dezvoltare de Oprina Constantin - SEO & SEM
Contact Webmaster. Ajutor folosire site.