Telescopul E-mail

Telescopul este un instrument optic care permite observarea obiectelor îndepartate si neclare ca si cum ar fi mult mai luminoase si mai apropiate de observator. Telescoapele sunt folosite în astronomie pentru observarea corpurilor ceresti îndepartate.

 

   Pentru sute de ani, telescoapele au fost singurele instrumente folosite pentru observarea planetelor si a galaxiilor. Chiar si azi navetele cosmice pot ajunge doar vecinii nostri apropiati din sistemul nostru solar , oamenii de stiinta continuând sa se bazeze pe telescop în studierea stelelor , nebuloaselor si galaxiilor aflate la mare distanta .
    Majoritatea telescoapelor functioneaza colectând lumina emisa de stele sau reflectata de suprafata planetelor . Acestea se numesc telescoape optice . Ele folosesc o lentila curba sau o oglinda sferica sau parabolica pentru a colecta razele de lumina si a le trimite spre o lentila mica plasata în focar care face posibila observarea obiectului . În cercetarile astronomice se aseaza lânga focar camere de luat vederi pentru a înregistra imaginile adunate de telescop . Lumina vizibila adunata de telescop e descompusa în radiatiile componente cu ajutorul unui spectroscop , în acest fel obtinându-se informatii despre temperatura obiectului , miscare , compozitie chimica sau prezenta unor câmpuri magnetice .
    Multe telescoape sunt construite în observatoare astronomice în jurul Pamântului dar numai undele radio , lumina vizibila si radiatia infrarosie pot penetra atmosfera Pamântului si pot ajunge la suprafata planetei . Pentru a depasi aceasta problema au fost lansate în spatiu telescoape care pot colecta unde din alte regiuni ale spectrului electromagnetic.

     I. Telescoape Optice

Sunt doua feluri principale de telescoape optice : reflectatoare si refractatoare .

A.Telescoape refractatoare .

Acestea folosesc o lentila de sticla pentru a forma imaginea
în focar . Lentila este convexa iar puterea de a aduna razele de lumina a unui astfel de telescop este proportionala cu marimea obiectivului . Aceste telescoape sunt împiedicate de aberatii cromatice care cauzeaza venirea fiecarei culori într-un focar diferit pentru ca fiecare culoare are propriul sau unghi de refractie . Aberatia cromatica face ca imaginea unei stele sau planete sa fie înconjurata de cercuri de diferite culori.
    O alta limitare fundamentala a acestor telescoape este faptul ca lentilele cu diametre mai mari de 1 metru sunt impractice deoarece cântaresc mai mult de jumatate de tona si se prabusesc sub propria lor greutate . Acestea nu pot fi sprijinite de dedesupt ca oglinzile .

B.Telescoape reflectatoare.

    Acestea folosesc o oglinda concava pentru a aduna razele de luzmina si formeaza imaginea într-un focar aflat deasupra oglinzii.
Telescoapele reflectatoare sunt în special folositoare pentru a aduna lumina de la obiecte intunecate. Sensibilitatea luminii unui astfel de telescop creste cu patratul diametrului oglinzii telescopului . Deci daca se dubleaza diametrul oglinzii puterea de a aduna razele de lumina creste de 4 ori . Telescoapele mari pot detecta obiecte a caror stralucire este de un miliard de ori mai mica decât cea mai slab vizibila stea cu ochiul liber . Oglinda telescopului este facuta dintr-o sticla speciala care nu se contracta si mareste la diferite temperaturi . Oglinda e polizata cu ajutorul calculatorului pentru ca diferentele de grosime de pe suprafata trebuie sa fie mai mici decât o fracsiune din grosimea unui fir de par . Pentru a  crea un strat reflectator se acopera suprafata oglinzii cu un strat subtire de aluminiu . Principalul dezavantaj al acestor oglinzi este greutatea . Telescopul Hale de pe muntele Palomar din  California cântareste 14 tone . 
    În 1990 un plan îndraznet si inovativ a depasit bariera marimii oglinzilor. Fiecare din telescoapele identice de la observatorul Manua Kea din Hawaii combina 36 de oglinzi hexagonale de 183 cm ca placutele de gresie asezate pe jos comportându-se ca o oglinda imensa de 1016 cm cu puterea de a aduna razele de lumina de 4 ori mai mare decât cea de la Palomar.

    La unele telescoape construite dupa 1990 greutatea oglinzii a fost redusa prin punerea între o oglinda concava subtire si a unei placi a unui strat de nervuri de sticla.

C.Rezolutia

    Rezolutia unui telescop optic creste cu marimea oglinzii sau a lentilei dar atmosfera terestra impune o limita acestei rezolutii pentru ca încetoseaza razele de lumina . Acest efect face ca stelele sa licareasca noaptea. Cu ajutorul calculatoarelor astronomii pot filtra aceste raze .

D.Interferenta optica

    O noua tehnica în astronomie combina semnale de la diferite telescoape astfel ca imaginea rezultata sa fie identica cu cea obtinuta de la un telescop gigant . Aceasta tehnica se numeste interferenta optica . Observatorul sudic european a început constructia a celui mai mare interferometru în 1996. Cel mai mare telescop este situat în desertul Atacama din nordul statului Chile . Acesta combina lumina de la 4 telescoape de 800 cm producând o imagine egala cu cea a unui telescop de 1600 cm  . Primul  telescop a fost instalat în 1998 si întregul proiect va fi terminat în 2002 .
Interferometrele optice sunt folositoare pentru a vedea obiecte stralucitoare dar foarte apropiate cum ar fi stelele duble . Astronomii spera ca aceasta tehnica va face posibila observarea planetelor de marimea Pamântului care orbiteaza în jurul stelelor îndepartate.

E.Înregistrarea imaginilor

    Imediat dupa inventarea fotografiei în 1800 astronomii au atasat un aparat fotografic la un telescop pentru a fotografia luna .
Acest lucru le-a permis sa înregistreze ceea ce vad . Astazi filmul fotografic din telescoape a fost înlocuit cu cipuri de silicon de marimea ungiei de la deget care sunt divizati în milioane de elemente de imagine numite pixeli care convertesc razele de lumina în sarcini electrice preluate de un calculator . Mozaicul rezultat format din pixeli întunecati si colorati formeaza imaginea .
Aceste imagini sunt mult mai clare decât cele facute cu aparatul de fotografiat si imaginea este imediat salvata pe HDD – ul calculatorului .

    II. Telescoape radio .

    Radio astronomia a fost inventata în 1931 când inginerul Karl Jansky de la laboratoarele “ Bell Telephones “ a descoperit  cu ajutorul unei antene ca din centrul galaxiei noastre sunt emise unde radio . Aceasta a fost prima data când cercetatorii au realizat ca undele radio pot veni de la surse neaflate pe Pamânt . În anii care au urmat multe descoperiri majore în radio astronomie s-au produs similar prin coincidenta sau din întâmplare de exemplu descoperirea galaxiilor active si a pulsarilor. Designul unui telescop radio e similar cu cel al unui telescop optic dar telescoapele radio trebuie sa fie mai mari pentru ca functioneaza cu lungimi de unda mai lungi a radiatiei electromagnetice.  Undele radio sunt de fapt între 1 m si 1 km în lungime în timp ce undele de lumina vizibile sunt de numai 1 micrometru . Undele radio pot fi adunate într-un punct mai usor decât cele vizibile datorita lungimii lor . Ca un rezultat suprafata telescoapelor radio nu trebuie sa fie asa de fina ca a celor optice . Telescoapele radio au un avantaj fata de cele optice : semnalele radio pot fi detectate pe tot parcursul unei zile în timp ce radiatia electromagnetica a soarelui face imposibila observarea altor lungimi de unda în timpul zilei . Energia pe care o primesc telescoapele radio de la surse îndepartate este mai mica decât energia eliberata când un fulg de zapada loveste pamântul , de aceea aceste telescoape trebuie sa fie construite în vai unde nu pot ajunge undele radio artificiale .
    Cel mai mare telescop radio construit într-o vale din Arecibo , Puerto Rico are un vas parabolic cu un diametru de 305 m .    

    Observatorul Arecibo este cel mai mare telescop stationar de pe Pamânt . Pentru ca nu se misca acesta foloseste rotatia Pamântului pentru a receptiona unde dintr-un alt loc .

    Radio – interferometria 

    Pentru a vedea obiecte la fel de detaliat ca vizionarea acestora cu telescopul optic un telescop radio ar trebui sa fie de 50 de ori mai mare mare decât cel de la Arecibo . Coordonând simultan semnale de la doua telescoape radio din diferite locatii astronomii creaza un telescop gigantic a carui putere este egala cu cea a unui telescop a carui diametru este distanta dintre cele doua telescoape . Daca se adauga mai multe telescoape puterea va creste si mai mult .
    Unul dintre cei mai mari interferometri radio se afla langa Socorro , New Mexico . Este format dintr-un sir în forma de Y din 27 antene parabolice de 25 m diametru , formând 3 siruri a câte 21 km fiecare în lungime . Acest interferometru poate detecta obiecte de 1000 de ori mai clar decât un telescop optic care vede doar sursele care emit lumina . Un alt interferometru sunt si cele 10 antene parabolice diametrul de 25 m din Hawaii . Puterea acestuia este echivalenta cu un singur telescop de aproape 8000 km în diametru .

    Interferometrul din Socorro

    Telescopul Parkes din Australia a produs aceasta harta radio a Marelui Nor Magelanic . Aceasta galaxie mica , neregulara e vizibila din emisfera sudica . Petele luminoase reprezinta regiuni de hidrogen ionizat care emit caldura .

    III.Telescoapele cu infrarosu

    Telescoapele cu infrarosu permit explorarea regiunii intunecate si pline cu praf  a spatiului atât în interiorul galaxiri noastre cât si în afara acesteia . Ele permit dezlegarea misterelor despre nasterea stelelor , formarea sistemelor planetare , observarea cometelor si a atmosferelor a altor planete , observarea centrului galaxiei noastre si nasterea unor galaxii foarte îndepartate. În ciuda faptului ca vaporii atmosferici terestri absorb o parte din lumina rosie , cercetarile pot fi efectuate din locuri uscate aflate la altitudini mari sau din avioane . Cel mai bun loc pentru amplasarea unui astfel de telescop e în spatiu unde nu exista atmosfera .
    Telescoapele cu infrarosu folosesc designul de baza a unui telescop optic reflectator dar au un detector în focar care vede doar lumina infrarosie . Pentru ca radiatia infra- rosie e produsa de caldura , semnalul unui telescop cu infrarosu poate fi contaminat de caldura atmosferei daca acesta e aflat pe pamânt sau chiar de caldura produsa de el . Pentru a corecta aceste defecte telescoapele cu infrarosu au sisteme de racire sau iau date din locuri îndepartate de obiectul studiat pentru a înregistra radiatia din fundal pe care apoi sa o scoata din imaginea finala .
    Telescoapele  cu infrarosu detecta radiasie cu lungimi de unda mai lungi decât lumina vizibila cu ochiul liber . Radiatia intra în telescop si se reflecta pe o oglinda mare asezata la baza telescopului si apoi pe una mai mica . Detectoarele si instrumentele de sub telescop înregistreza radiatia .

    IV. Telescopul cu ultraviolete

    Telescoapele cu ultraviolete sunt similare cu telescoapele optice reflectatoare dar oglinzile lor au învelisuri speciale care reflecta lumina ultravioleta foarte bine . Aceste telescoape dau informatii despre gazul interstelar , stele tinere  si regiunile gazoase ale galaxiilor active .
    Unele dintre cele mai fierbinti stele din univers sunt vizibile în regiunea ultravioleta a spectrului . Totusi aceasta lumina e blocata de atmosfera terestra si poate fi studiata numai din spatiu . Intre 1980 si 1990 o serie de observatoare care orbitau Pamântul au explorat universul ultraviolet . Printre acestea a fost si telescopul Hubble .


    Telescopul Hubble e un observator care orbiteaza în jurul planetelor . A fost lansat pe orbita în 1990 de catre naveta Discovery . Efectele
atmosferei sunt îndepartate de faptul ca orbiteaza la 610 km deasupra Pamântului . A fost numit dupa astronomul american Edwin P. Hubble care a descoperit ca uiversul e în expansiune

    V. Telescopul cu raze x

    Astronomia cu raze x a fost înfiintata în 1960 când au fost montati pe rachete de mare altitudine detectori cu raze x . Astronomii au fost surprinsi sa afle ca multe obiecte astronomice energetice emit raze x . Astronomia cu raze x a fost mult îmbunatatita în 1970 de catre satelitul “ U. S. Explorer 42 “ care a facut o harta a razelor x a cerului .
    Unele telescoape cu raze x sunt construite ca niste telescoape optice reflectatoare . Oglinda principala a acestora trebuie sa fie cilindrica . Razele x de la obiect ating oglinda la un unghi foarte mic încât abia îl ating pt a fi reflectate în detector . Pentru a bloca raze x care nu vin de la sursa observata majoritatea detectorilor sunt  înconjurati de un cilindru din lumb care le absoarbe.

    VI. Telescopul cu raze gama

    Razele gama sunt radiatii electromagnetice cu lungimi de unda chiar mai scurte decât razele x . Unele dintre cele mai catastrofice evenimente din univers cum ar fi coliziunile între stele neutronice sau gaurile negre emit în spatiu raze gama de mare energie. Acestea nu pot penetra atmosfera terestra trebuie sa fie observate din spatiu . La începutul anilor 90 obsevatorul cu raze gama Compton a descoperit ca razele gama sunt distribuite simetric in spatiu . De aceea se crede ca acestea provin de la evenimente astronomice foarte puternice care au loc în interiorul galaxiilor.
    Telescoapele cu raze gama sunt construite din 2 sau mai multi detectori cu raze gama în linie . Un detector e activat oricând o raza gama trece prin el indoferent de directia în care trece raza .
Pentru a observa razele gama de la o anumita sursa se pun cel putin 2 detectori în linie îndreptati spre sursa si numai o raza gama de la acea sursa va trece prin amândoi . 
    Razele gama intra prin detectorul de particule încpcate si trec prin straturi de materiale care transforma raza în electroni si pozitroni. Acestia au sarcini electrice care produc scântei când particulele trec prin camerele de scântei . Detectoarele de lumina de sub telescop înregistreaza aceste scântei.
                       
    Istoria telescopului .

    Principiul optic fundamental al telescopului a fost descris pentru întâia oara de cercetatorul britanic Roger Bacon în secolul 13 . Magicianul olandez Hans Lippershey e creditat pentru inventia telescopului în anul 1608 când a descoperit ca un obiect distant aparea mult mai apropiat când era vizionat printr-o lentila concava  si o lentila convexa tinuta în fata ei .El a montat lentilele într-un tub pentru a construi primul telescop .
    Primele telescoape nu erau folosite pentru observarea cerului ci erau folosite în scopuri militare , pentru a detecta armatele care avansau sau vapoarele . Stirea despre descoperirea telescopului a fost s-a raspândit rapid în Europa . Tehnicile de lustruire a sticlei cunoscute înca din secolul 13 au facut usoara construirea si dezvoltarea telescopului . Istoricii îl crediteaza pe omul de stiinta italian Galileo Galilei cu prima folosire a telescopului pentru observarea obiectelor ceresti. Acesta a folosit în 1609 un telescop facut de el îsusi cu care putea mari obiectele de 20 de ori . El a descoperit 4 luni care orbitau în jurul planetei Jupiter . În anul urmator el a descoperit ca Calea
Lactee are milioane de stele , a vazut petele negre de pe suprafata Soarelui si a facut o harta a Lunii .        
    Astronomul Galileo Galilei sustinea ca Pamântul se roteste în jurul Soarelui , idee care era în contradictie cu cea a Bisericii Romano – Catolice care credea ca Pamântul e centrul universului .
În 1984 biserica a recunoscut ca a gresit în privinta acestui lucru.
    Telescopul a facut un important pas în secolul 17 când astronomul scotian James Gregory a inventat telescopul reflectator. Matematicianul englez Isac Newton a fost primul care a construit un astfel de telescop în 1688 . Astronomii au descoperit ca telescoapele reflectatoare produc imagini mai clare pentru ca oglinzile folosite de acestea puteu fi mult mai mari decât lentilele telescoapelor refractaoare . Primele oglinzi de telescop erau acoperite cu un aliaj de cupru si cositor. În curând au început sa fie construite oglinyi din ce în ce mai mari . La mijlocul secolului 18 astronomul irlandez William Parson a construit un telescop de 180 cm în Irlanda cu care putea vedea nebuloasele ca niste pete neclare de lumina care contineau indicii despre un univers mult mai complex decât se credea în vremea lui. Telescopul lui Parson a ramas cel mai mare telescop din lume pâna la construirea telescopului Hooker de 254 cm de pe muntele Wilson în S.U.A. în 1917. Acesta era destul de puternic pentru a observa stele în galaxii învecinate aducând dovada ca  galaxia noastra este doar una din galaxiile care umplu universul . În 1950 telescopul Hale a fost deschis si a ramas cel mai bun telescop al lumii pentru aproape jumatate de secol . A fost folosit pentru a face masurari ale expansiunii universului si a descoperit noi fenomene cum ar fi quasarii.
    Lansarea de catre Japonia a programului de observare a spatiului a creat un telescop radio mai mare ca Pamântul . Satelitul lansat si cele 40 telescoape aflate pe Pamânt combina semnale pentru a forma imagini de 3 ori mai clare decat era posibil pâna acum .
 

 
Referate : Astronomie
Stralucirea stelelor

Stelele ne apar pe cer mai mult sau mai putin stralucitoare. Stralucirea lor depinde de cantitatea de lumina pe care o emit, dar si de distanta. Magnitudinea este exprimata printr-un numar.

Read more...
Referate : Capitalele Europei
Berlin

Centru politic în care s-au luat principalele decizii ale declan??rii celor dou? conflagra?ii mondiale, devenit, în a doua jum?tate a secolului XX, simbol al "r?zboiului rece" ?i segreg?rii politice a continentului european, ora?ul Berlin - fascinanta metropol? a celui mai mare stat al Uniunii Europene, Germania - a exercitat func?ia de capital? doar între anii 1871 ?i 1945, respectiv, din 1990 încoace.

Read more...
Referate : Marile Fluvii
Mississippi, coloana vertebral? a Americii

În limba indienilor algonkin, numele s?u înseamn? „P?rintele apelor”; cu siguran??, fluviul Mississippi este, de dou? secole încoace, ?i patronul acvatic al celei mai mari puteri contemporane, Statele Unite ale Americii, al c?rui teritoriu în str?bate, de la nord la sud, ca o coloan? vertebral?.

Read more...
Referate : Psihologie
Atentia

Omul tr?ie?te ?i î?i de?f??oar? activitatea într-un mediu natural ?i social hipercomplex, deosebit de bogat în informa?ii care, prin intermediul anaizatorilor, se transmit creierului uman ?i se cifreaza la circa 100000 bi?i/sec. Din aceast? avalan?? de informa?ii se prelucreaz? la nivelul codurilor psihice, în mod con?tient, doar 25-100 bi?i/sec.

Read more...
Referate : Religie
Calugarii sciti

Ac?iunile c?lug?rilor sci?i, în sensul p?str?rii ?i afirm?rii înv???turii de credin?? exprimate în cadrul Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon din anul 451, se vor face sim?ite în cadrul puternicelor controverse hristologice din secolul al VI-lea, desf??urate în timpul domniei împ?ra?ilor bizantini Anastasie I (491 - 518), Iustin I (518 - 527) ?i Iustinian I (527 - 565) .

Read more...
  • youtube
  • facebook
  • twitter
  • yahoo
  • vimeo
  • trilulilu

Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa office@funchild.ro
Website optimizat pentru Internet Explorer 6, Internet Explorer 7 si Mozilla Firefox.Ne puteti gasi cu usurinta si prin intermediul sistemelor sociale. Nu ezitati sa ne trimiteti email, raspundem tuturor emailurilor cu subiect serios.Consultati si pagina de Profil Demografic in cazul in care doriti sa ajutati proiectul cu o Sponsorizare. --- > Sitemap
© 2009-2010 FunChild.ro - Toate drepturile rezervate. Vezi Termeni si Conditii
Continutul acestui site nu poate fi copiat fara acordul scris al webmasterului.
Design si dezvoltare de Oprina Constantin - SEO & SEM
Contact Webmaster. Ajutor folosire site.